Papa, care se descrie pe sine însuşi ca un om al păcii, în realitate nu este decât un om al războiului, şi care a plănuit declanşarea Primului Război Mondial. Biserica Romano-Catolică a nutrit o ură constantă faţă de Biserica Ortodoxă Răsăriteană. Serbia este o ţară predominant ortodoxă.
Papa Pius X, prin intermediul diplomaţilor săi a încercat să convingă Austro-Ungaria să "pedepsească" Serbia. (EDMOND PARIS, THE SECRET HISTORY OF THE JESUITS, Chick Publications, p.116-117, 1975.)
Când arhiducele Austro-Ungariei, Francois Ferdinand, moştenitorul probabil al coroanei imperiului Austroungar, a fost ucis la Sarajevo de către un student macedonean, Gavrillo Princip, la data de 28 iunie 1914, Papa a profitat de oportunitate şi l-a împins pe împăratul catolic Francis Joseph al Austro-Ungariei, să declare război Serbiei. Însărcinatul cu afacerile Vaticanului în Bavaria, Baronul von Ritter, a scris următoarele rânduri guvernului său:
"Papa este de acord cu pedepsirea dură a Serbiei. El nu crede că cea mai mare parte a armatelor Rusiei şi Franţei s-ar putea opune cu ceva într-un război împotriva Germaniei. Secretarul cardinal de Stat nu vede când ar mai putea Austria să provoace războiul dacă aceasta nu se decide acum pentru asta.(EDMOND PARIS, THE SECRET HISTORY OF THE JESUITS, Chick Publications, p.
118, 1975.)
Aşa că la data de 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, lucru care a atras întreaga Europă în Primul Război Mondial.
Datorită rolului jucat de Vatican în declanşarea Primului Război Mondial, Aliaţii nu au putut permite prezenţa Vaticanului la masa tratativelor atunci când în anul 1919 a fost semnat Tratatul de la Versailles. (EDMOND PARIS, THE SECRET HISTORY OF THE JESUITS, Chick Publications, p. 122, 1975.)
Ceea ce a fost cu adevărat interesant este că Italia, cea mai catolică dintre ţările europene, a insistat ca Vaticanul să fie exclus de la această conferinţă.
Prin articolul XV din 26 aprile 1915, al înţelegerii de la Londra, şi care definea participarea Italiei în război, Baronul Sonino le cerea aliaţilor să se opună oricărei intervenţii a Vaticanului în acordurile de pace. (EDMOND PARIS, THE SECRET HISTORY OF THE JESUITS, Chick Publications, p. 122, 1975.)
Papa Pius X, prin intermediul diplomaţilor săi a încercat să convingă Austro-Ungaria să "pedepsească" Serbia. (EDMOND PARIS, THE SECRET HISTORY OF THE JESUITS, Chick Publications, p.116-117, 1975.)
Când arhiducele Austro-Ungariei, Francois Ferdinand, moştenitorul probabil al coroanei imperiului Austroungar, a fost ucis la Sarajevo de către un student macedonean, Gavrillo Princip, la data de 28 iunie 1914, Papa a profitat de oportunitate şi l-a împins pe împăratul catolic Francis Joseph al Austro-Ungariei, să declare război Serbiei. Însărcinatul cu afacerile Vaticanului în Bavaria, Baronul von Ritter, a scris următoarele rânduri guvernului său:
"Papa este de acord cu pedepsirea dură a Serbiei. El nu crede că cea mai mare parte a armatelor Rusiei şi Franţei s-ar putea opune cu ceva într-un război împotriva Germaniei. Secretarul cardinal de Stat nu vede când ar mai putea Austria să provoace războiul dacă aceasta nu se decide acum pentru asta.(EDMOND PARIS, THE SECRET HISTORY OF THE JESUITS, Chick Publications, p.
118, 1975.)
Aşa că la data de 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, lucru care a atras întreaga Europă în Primul Război Mondial.
Datorită rolului jucat de Vatican în declanşarea Primului Război Mondial, Aliaţii nu au putut permite prezenţa Vaticanului la masa tratativelor atunci când în anul 1919 a fost semnat Tratatul de la Versailles. (EDMOND PARIS, THE SECRET HISTORY OF THE JESUITS, Chick Publications, p. 122, 1975.)
Ceea ce a fost cu adevărat interesant este că Italia, cea mai catolică dintre ţările europene, a insistat ca Vaticanul să fie exclus de la această conferinţă.
Prin articolul XV din 26 aprile 1915, al înţelegerii de la Londra, şi care definea participarea Italiei în război, Baronul Sonino le cerea aliaţilor să se opună oricărei intervenţii a Vaticanului în acordurile de pace. (EDMOND PARIS, THE SECRET HISTORY OF THE JESUITS, Chick Publications, p. 122, 1975.)
